O cafenea…Jos pălăria

George Mihaiță este directorul Teatrului Național de Comedie. Și nu numai. Deține cafeneaua „ Jos Palaria”, loc de întâlnire al marilor oameni. Loc în care poți să mergi cu prietenii și să sfârșești prin a sta la un pahar de vorbă cu un artist. Să aflăm mai multe despre actorul, directorul,patronul și nu în ultimul rând omul George Mihaiță .

sursa: http://www.gandul.ro

– Cum v-a venit ideea să deschideți cafeneaua „Jos pălăria”?

” Jos pălăria” a implinit 9 ani. Inițial am vrut pur și simplu să am un loc al meu unde să îmi petrec timpul cu prietenii. Poate sună banal, știu. Am vrut un loc intim unde să mă uite Dumnezeu la un pahar de vorbă.

– Cum se împacă meseria de actor, cu cea de director al Teatrului de Comedie și cu cea de patron de cafenea?

Dar cine a zis că actorii nu se pricep la afaceri? ” Jos Pălăria” este o altfel de scenă. Pereții sunt decorați cu portretele marilor actori români. Ideea îi aparține scenografei Maria Miu. Ea a venit cu soluția genială de a transforma cafeneaua într-un ” catalog al actorilor”. Este scena în care mă regăsesc. Desigur, nimic nu se compară cu scena Teatrului de Comedie. În fond ce este viața, dacă nu o altă comedie?

– Cine se perindă pe la cafeneaua dumneavoastră?

În timpul zilei vin studenții, mai ales că Universitatea e aproape. Arhitectura la fel. Seara,
ai toate șansele sa dai peste Sergiu Nicolaescu, o sa il vezi și pe Bodo de la Proconsul. Multa lume cunoscută vine. Și nu numai actori. Vin pictori, vin poeți. Mai bine vii într-o seară și te convingi singură.

– Cât timp petreceți în cafenea?

În general vin seara, dupa spectacole să mă relaxez. Uneori simt ca întineresc aici. Bineînteles că cineva trebuie să se ocupe și de partea administrativă, că altfel nu s-ar mai numi afacere.
Îmi place mult de tot. Ceea ce am creat și îmi place mie, le place și altora. Oamenii vin aici să se relaxeze. Aici nu purtăm măști. Aici suntem cu toții prieteni.

– Aveți un blog?

sursa: http://www.romanialibera.ro

Nu, nu am un blog. Eu sunt mai de modă veche. Mă bazez pe concret, pe palpabil. Abia am adresa de email. Este utilă, de ce să neg.

– Citiți alte bloguri?

Recunosc ca nu.
– Citiți presa online sau vă rezumați la ziare?

Așa cum am răspuns și la întrebarea precedentă, eu sunt mai de modă veche. Îmi place să îmi cumpăr ziarul și să îl citesc liniștit la o cafea. Să îl răsfoiesc când vreau eu. Poate e și defect profesional, ținând cont că scenariile sunt scrise pe foi. Vezi…tot la hârtie ajungem. Chiar dacă unele lucruri le scrii pe calculator, tot ajungi să le scoți la imprimantă. Poate în subconștient, faptul că simți o hârtie în mână atunci când citești ceva, îți oferă siguranță.

– Ce planuri aveți pentru viitor?

Mă gândesc serios să mai deschid o noua cafenea. Tot ” Jos Pălăria” evident. Îmi poartă noroc numele. Și desigur, să continui să joc. Prin asta simt că trăiesc.

– Ce le-ați recomanda tinerilor actori? Dar tinerilor înteprinzători?

Să creadă în visele lor. Nimic nu este imposibil și oricât de puțin realizabil pare, să îl urmeze. Să fie ambițiosi. Și să învețe să trăiască intens. Zi de zi, ceas de ceas. Să observe ce se petrece în jurul lor. Ăsta nu este un sfat numai pentru tinerii actori sau înteprinzători, ci pentru toți tinerii în general. Să facă lumea mai bună. Și să nu uite că un zâmbet smuls cuiva, este mai presus de orice.

Emanuela Luncă